Prezentare-probleme de analiză a peisajului

Un fel de analiză a peisajului din județul Neamț....

Dacă analizăm structurile spațiale de pe teritoriul județului Neamț putem identifica spații geografice de nuanță naturală și spații geografice de nuanță antropică. Cu ajutorul softului Google Earth putem realiza o analiză a peisajului care să ne confere un câmp vizual mult mai mare și mai complex din punct de vedere structural decât alte metode de analiză (cum ar fi fotografiile).

În analiza peisajului nemțean vom avea în vedere separarea spațiului în forme poligonale  cât mai vizibile ca unități elementare ale peisajului cu scopul de a obține spații a căror structură internă să fie omogenă, astfel încât acestea să poată fi încadrate în unități de peisaj cât mai ușor de caracterizat și analizat.

Peisajul poate fi analizat în funcție de structura sa (care este dată de liniile de forță, de scheletul peisajului, de limitele și punctul de convergență  precum și de punctul de apel) și de textura sa (aceasta are în vedere aspectul și modul de distribuție spațială precum și raporturile între deferitele grupuri peisagistice.Textura peisajului ajută la inventarierea și selectarea anumitor spații de analiză ale peisajului vizat. Însă dacă o privim la scara timpului și a spațiului textura poate avea în funcție de gradul de intervenție antropică un caracter unic alternativ sau repetitiv şi un anumit grad de omogenitate sau eterogenitate, din acest motiv textura poate fi analizată în funcţie de dominarea componentelor cadrului geografic. Din acest punct de vedere se deosebesc următoarele categorii de spaţii geografice:

-  spaţii ce unesc spaţii naturale prin excelenţă sau cu dominanţă naturală;

- spaţii funcţionale (puternic antropizate);

- spații mixte.

La o primă privire de ansamblu se evidențiază în peisajul județului Neamț un puternic contrast între partea estică și cea vestică. Peisajul din partea vestică este predominant natural fiind ocupat de aria montană, pe când cel din partea estică și sud-estică este mai mult antropic, în rest este întâlnit peisajul mixt, în special în zonele de tranziție între unitățile administrative.

Aprecierile asupra peisajului se pot face cu ajutorul imaginilor satelitare. În  acestea apare rețeaua de localități, putându-se face astfel aprecieri asupra structurii ei. Localitățile se disting prin rețeaua de străzi și prin clădiri, putându-se face aprecieri asupra poziției lor în raport cu diverse elemente geografice (râuri, lacuri, păduri etc).

Se pot descifra rețeaua stardală, zone construite, spații verzi utilizând imagini repetate în timp sau planuri topografice și imagini de teledetecție, se pot identifica zonele nou construite. Se poate de asemenea efectua un monitoring al evoluției localităților, îndeosebi a zonelor marginale, observându-se astfel extinderea localităților.

Peisajul antropic se poate observa foarte clar și foarte ușor în zona centrelor urbane, unde este vizibilă o anumită organizare spațială, de cele mai multe ori în forme geometrice, care diferă foarte mult de cea naturală care este de cele mai multe ori neregulată. Orașul Roman are o organizare vizibilă din acest punct de vedere, în semicercuri, nefiind condiționat ca Piatra Neamț de factorii de relief, cel din urmă oraș fiind încadrat în depresiunea Cracău-Bistrița, este forțat ca urmare a dezvoltării economice să aibă o extindere în peisaj mai degrabă tentaculară. Orașul Tîrgu Neamț situat în depresiunea Neamțului, este mărginit de lunca Ozanei, fiind și acesta cam în aceeași situație ca și Piatra Neamț, deoarece este flancat de Culmea Pleșului, limitându-i extinderea într-o manieră circulară.

În ceea ce privesc ariile din proximitatea spațiului urban, acestea suferă o parcelare excesivă. Partea sud-estică a județului este în acesată situație deoarece aici conformația reliefului permite utilizarea terenului în scopuri agricole, altitudinea fiind mult mai scăzută iar calitatea solurilor mult mai mare decât în partea vestică, montană.

Așezările umane sunt întâlnite în lungul axelor de transport și a cursurilor râurilor. Se mai pot observa și areale forestiere împădurite ceea ce atestă existența de timpurie a pădurilor, care însă au fost defrișate pentru crearea de terenuri arabile.

În analiza peisajului vegetația joacă un rol foarte important, deoarece aceasta acoperă întinderi foarte mari și diferă la culoare atât la vegetația naturală cât și la vegetație cultivată.

Plantele constituie obiecte care interacționează intens cu radiațiile electromagnetice și de aceea signatura lor este una specifică, însă există un număr imens de specii de plante (fie și pe o suprafață mică de teren) care interacționează într-un mod cu totul specific cu aceste radiații.

Însă spre ajutorul specialistului care analizează peisajul plantele trăiesc asociate formând formațiuni vegetale în care uneori sunt dominante câteva specii sau chiar una singură (cazul culturilor agricole). Așadar vegetația cultivată pe parcele, mari de obicei, cuprinde doar o singură specie sau chiar un singur soi de plantă ceea ce conferă peisajului o culoare relativ omogenă.

Interacțiunea radiațiilor cu vegetația este influențată de morfologia suprafeței superioare a stratului de plante (diferență fac de exemplu coroanele arborilor care au o anumită suprafață superioară care diferă în funcție de fiecare specie), de prezența unor pigmenți, între care rolul cel mai important îi revine clorofilei, dar și de prezența apei în țesuturile plantelor.

Astfel putem identifica areale acoperite de vegetație arborescentă, cu diferite tipuri de păduri (conifere, foioase), cu arbori cu talie și densitate diferită. În general vegetația arborescentă apare în tonuri închise, pajiștile apar cu tonuri mai deschise, mai omogene, iar pajiștile de luncă în care se diferențiază sectoare mai umede, cu vegetație hidrofilă, mai bine dezvoltată sunt reprezentate prin tonuri mai închise.

Plantele cultivate se prezintă cu tonuri diverse în funcție de stadiul fenomenologic, însă acestea se extind pe parcele care au forme geometrice mai regulate, fiind astfel ușor de sesizat.

În județul Neamț în funcție de culturile existente se pot deosebi mai multe nuanțe de culori care pot fi de la negru (se pot observa două areale în proximitatea localității Ruginoasa și unul între Mastacăn și Borniș), la maro închis (în special în zonele agricole care sunt proaspăt arate),  maro deschis, verde închis (corespunde pădurilor,), albastru închis (observat foarte ușor  în zona lacului de acumulare Izvorul Muntelui), până la nuanțe de alb (în special în luncile râurilor Bistrița, Moldova, Ozana, Siret etc.) și verde deschis (corespunde culturilor agricole când vegetația își face apariția).

Identificarea vegetației pune în evidență atât altitudinile formelor de relief pe care le îmbracă cât și panta și în mod deductiv climatul și componența edafică, de asemenea putem trage concluzii și asupra activitățiilor desfășurate mai precis asupra laturii economice. Latură care în județul Neamț poate fi descină în două, prima corespunde părții vestice, orientată mai mult spre turism și exploatarea lemnului iar cea de-a doua corespunde părții estice și sud-estice, care este concentrată mai mult pe agricultură datorită existenței unor condițiilor favorabile.

Partea vestică este dominată de masivul Ceahlău care este foarte bine împădurit, remarcându-se în această zonă o nuanță de verde foarte închis dată de omogenitatea pădurilor bătrâne care nu-s supuse exploatărilor forestiere. Mai pot fi observate păduri mai fragmentate în zonele așezărilor umane, care sunt prezente mult mai vag în peisaj, însă sunt numeroase acestea fiind supuse exploatărilor având nuanțe de verde, verde crud.

Apoi pot fi observate așezările rurale cu o anumită de structură și vegetație (care este mai mult mai rară decât în zonele montane dar mai vizibilă decât în centrele urbane) care are un caracter mai etorogen alternând cu casele și străzile dar și cu culturile agricole.

  Culturile agricole pot fi observate ușor în peisaj datorită nuanțelor acestora din gama maro (de la maro închis, roșatic, până la maro foarte deschis) atunci când solul este proaspăt arat, în Neamț acest fapt este întâlnit primăvara și toamna, și diverse nuanțe de verde foarte deschis, galben (culturi de floarea-soarelui, rapiță) chiar dat de culturile plantate pe fiecare parcelă.     

Culturi agricole din județul Neamț

Lan de floarea-soarelui din județul Neamț

                                              

    Toate transformările antropice sunt observabile în cadrul peisajului deoarece la  nivel micro pot fi remarcate discrepanțe, care sunt puse pe seama activităților umane și dezvoltării economice.

Economia din Județul Neamț a fost într-o continuă dezvoltare în special în ceea ce privește folosirea resursele naturale. Structura economică a județului a avut caracter industrial-agrar înainte de 1989, dezvoltarea economică bazându-se atât pe folosirea resurselor din interiorul acestuia cât și pe prelucrarea unor materii prime din afara lui. Pe lângă acestea s-au folosit materialele de construcție (lemnul în special extras din păduri, care aveau o pondere ridicată în comparație cu prezentul), apele minerale și hidroenergia datorată debitelor mari a râurilor de munte. Utilizarea teritoriului a fost diferențiată astfel că în regiunea montană accentul era pus pe exploatarea lemnului iar în regiunea extracarpatică agricultura avea ponderea cea mai mare.

Toate acestea au dus la probleme mari de mediu, modificând peisajele, habitatele și chiar mentalitățile oamenilor în timp.

Cele mai mari modificări în peisajul județului le-a făcut industria, deoarece cea mai veche activitate a fost cea de prelucrare a lemnului și a activităților de prelucrare meșteșugărească a resurselor naturale. Întreprinderile industriale au apărut mai târziu, abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind tot legate de exploatarea și prelucrarea lemnului iar în adaos a fost prelucrarea produselor agricole. În ceea ce privesc unitățile de prelucrare a lemnului acestea au fost la Piatra-Neamț și Roznov (fabrica de hârtie înființată de către Gh. Asachi în 1841 la Piatra-Neamț, fabricile de chibrituri, teascurile de ulei și unitățile de morărit). Apoi s-au dezvoltat ramuri noi ca industria metalurgiei feroase, industria construcțiilor de mașini și de prelucrare a metalelor, industria chimică, industria textilă etc.

Repartizarea geografică a unităților industriale înainte de 1989 pe teritoriul Județului Neamț era dată de trei mari platforme industriale: Roznov-Săvinești, Roman și Bicaz, unde cea mai mare importanță o aveau Uzinele hidroelectrice de la Stejaru, Piatra-Neamț, Roznov I și II, Pîngărați, Zănești și Costișa, Combinatul de îngrășăminte azotoase Piatra-Neamț, Uzina de fibre sintetice de la Săvinești, Uzina de țevi și Întreprinderea mecanică de la Roman, fabricile de hârtie și celuloză din Piatra-Neamț, Fabrica de ciment de la Bicaz, Întreprinderea de prefabrticate din beton de la Roman și fabricile de cărămizi tot de aici, întreprinderile de industrie ușoară de la Piatra-Neamț, Tîrgu-Neamț, precum și întreprinderile de exploatare și prelucrare a lemnului de la Tarcău, Piatra-Neamț, Roznov, Tîrgu-Neamț și Poiana Teiului.(Județele României Socialiste, 1972).

În toate locațiile în care s-a făcut simțită industrializarea se pot observa probleme de peisaj, care se pot materializa în efecte negative asupra mediului cum sunt defirișările, alunecările de teren, viiturile  etc. deoarece peisajul industrial este foarte diferit de cel natural, având caracteristici cu totul diferite, acesta presupunând construirea de clădiri, de dotări, de căi de acces, de spații de deservire (de alimentare cu materii prime, apă, cu energie electrică) prezentând astfel funcționalități și fizionomii particulare.

Astfel, „ orice tip de activitate de transformare a resurselor naturale aduce peisajelor fizionomii şi funcţionalităţi noi, ce pot fi catalogate drept industriale şi acestea cu submultipli proveniţi din tipurile principale de activităţi” (Dincă, 2005).

Așadar putem concluziona că peisajul din județul Neamț a suferit multiple schimbări, în special din cauza industrializări, însă și-a păstrat componenta naturală destul de bine în timp, ceea ce ne poate face să declarăm că peisajul din Neamț este unul cu probleme mai puține decât alte peisaje din alte zone.